Religia pentru mine a fost intotdeauna o chestiune controversata. Imi aduc aminte cand era mica imi placea la nebunie sa ma uit noaptea la stele. E adevarat, inca imi place, dar pe atunci, intunercului orasului ma ajuta sa vad stelele mai bine. Mama imi dadea cartofi copti cu unt si ma lasa (sau, si mai corect, ma scapa) in padure la bunica sa ma uit linistita la stele. Pe atunci eram convinsa ca Dumnezeu sta calare pe un norisor si mananca cartofi copti cu mine :).
De atunci si pana cum am trecut prin diverse perioade... Ma simteam vinovata cand, de Pastele Blajinilor, strabunica mea ma silea sa merg la biserica cu hainele cele mai bune si ma punea sa stau in picioare si sa ma rog pentru nemurirea sufletului...spun ca ma simteam vinovata pentru ca stiam ca
trebuie sa cred, dar nu credeam. Stiam cum
ar trebui sa fac, dar nu ma simteam bine facand-o. In liceu, m-a considerat atee, apoi am imbratisat gnosticismul. Am avut o alta perioada de timp in care habar n-aveam cum sa ma denumesc.
Acum stiu un lucru... Dumnezeul meu exista, dar se numeste altfel si inseamna altceva. Ca de exemplu, Dumnezeul meu ma trezeste in fiecare dimineata si ma trage de urechi daca nu zambesc si daca nu-mi fac treaba asa cum pot eu cel mai bine s-o fac. E adevarat ca totusi nu ma pedepseste foarte tare daca ma procrastinez in limitele normalului...in definitiv asta e o chestiune naturala :). Dumnezeul meu ma trage de urechi daca sunt nesimtita sau daca nu aud soaptele celor care au nevoie de mine. Si Dumnezeul meu nu-mi spune ca trebuie sa merg la biserica, sau ca trebuie sa tin post.
Dar poate cel mai important, Dumnezeul meu imi spune sa port la mine iubirea si respectul. Nu trebuie sa trimit obsesiv mesaje tuturor cunoscutilor mei de Paste sau de Anul Nou, pentru ca fiecare are un sertar al lui in inima mea si, prin urmare, e intotdeauna cu si alaturi de mine. Dumnezeul meu reprezinta interiorul meu si, pornind de la asta ma intreb cum arata interiorul majoritatii romanilor?!...a celor care ajung la Urgente dupa ce au intrat in coma alcoolica de Paste, sau care au facut indigestie pentru ca au uitat ca trebuie sa se mai si ridice de la masa....sau a celor care trimit sms-uri identice tuturor numerelor din telefonul mobil, sau a celor care trimit tone de prezentari powerpoint cu iepurasi si oua cu fundite. Ma intreb ce altceva reprezinta Dumnezeul nostru comun decat un stil de viata ce incurajeaza consumerismul....parca si vad reclama viitorului: "
Purifica-te prin shopping" sau "
La doua oua cumparate, ai bonus credinta"...
